alici definitie

alíc și halíc n., pl. e (ngr. haliki, petricică, de ex., de pus în praștie). Bobiță de plumb de încărcat pușca: alice de ĭepure, de vrăbiĭ (ploaĭe), de lupĭ (poșurĭ, poște). – Și (h)alicĭ, pl. cĭurĭ și ce. Rar halis, pl. e (care în biblia d. 1688,366,2,36, înseamnă „petricică”). V. glonț. verb tranzitivalic

alicí (-césc, -ít), vb. – A se zări, a se desluși. Sl. ličiti „a se contura, a se arăta” (Capidan, Dacor., III, 753). A- s-ar putea explica în mai multe feluri, fie prin contaminarea cu lat. allūcēre (REW 370; DAR; Candrea), cf. napol. llocire, sard. allúgere „a lumina”; sau prin analogie cu alic; sau cu a- protetic, frecvent în mai multe der. verbale. verb tranzitivalici

ALICÍ1, alicesc, vb. IV. Tranz. A răni cu alice. – Din alică. verb tranzitivalici

ALICÍ2, pers. 3 alicește, vb. IV. Refl. (Rar) A se vedea, a apărea mai distinct dintre alte lucruri. verb tranzitivalici

1) alícĭ, V. alic. verb tranzitivalicĭ

2) alícĭ (Meh.), interj. de alungat vițelu cînd mulgĭ vaca. V. ceas 2. verb tranzitivalicĭ

alicì v. a zări abia: mi se alicește albind ceva ISP. [Cf. licări]. verb tranzitivalicì

alicí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. alicéște, imperf. 3 sg. aliceá; conj. prez. 3 să aliceáscă verb tranzitivalici

ALICÍ, (1) alicesc, (2) pers. 3 alicește, vb. IV. 1. Tranz. (Rar) A răni cu alice (1). 2. Refl. (Reg.) A se vedea, a apărea mai distinct dintre alte lucruri. – Din alică. verb tranzitivalici

ALICÍ1, pers. 3 alicește, vb. IV. Refl. (Rar) A se vedea mai limpede, mai distinct, dintre alte lucruri. Nu văz nimic, decît, uite, în partea asta.... mi se alicește albind ceva; dară nu știu ce este, că nu mi s-alege, fiind prea departe. ISPIRESCU, L. 336. verb tranzitivalici

ALICÍ2, alicesc, vb. IV. Tranz. A atinge cu o alică. Mitrea Cocor s-a zvîrcolit învierșunat: – A cui pușcă? – A lui boier Cristea. Se pot vina cu ea dropii. -- O fi cea cu care alicește copiii cînd fură prune? SADOVEANU, M. C. 39. verb tranzitivalici

2) alicésc (mă) v. refl. (cp. cu licăresc). Vest. Rar. Mă zăresc de abea. Încep a mă îndrepta (vorbind de timp, de un bolnav). verb tranzitivalicesc

3) alicésc v. tr. (d. alicĭ 2). Meh. Alung vițelu cînd mulg vaca. verb tranzitivalicesc

1) alicésc v. tr. (d. alic, alicĭ). Întăresc un părete de vălătucĭ cu bucățele de cărămida saŭ petricele. Rănesc puțin cu alicele: o rață alicită. verb tranzitivalicesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluialici

alici  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)alici alicire alicit alicind singular plural
alicind aliciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alicesc (să)alicesc aliceam alicii alicisem
a II-a (tu) alicești (să)alicești aliceai aliciși aliciseși
a III-a (el, ea) alicește (să)aliceai alicea alici alicise
plural I (noi) alicim (să)alicim aliceam alicirăm aliciserăm
a II-a (voi) aliciți (să)aliciți aliceați alicirăți aliciserăți
a III-a (ei, ele) alicesc (să)alicească aliceau alici aliciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z