ALEXANDRINÍSM s.n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice din Alexandria. 2. Sistem filozofic al școlii alexandrine. ♦ (Fig.) Caracter erudit, subtil și decadent al unei arte, al unei filozofii. [< fr. alexandrinisme]. substantiv neutrualexandrinism
ALEXANDRINÍSM s. n. 1. ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice din Alexandria. 2. sistem filozofic al școlii alexandrine. 3. stil ornat, subtil și uneori obscur, propriu poeților greci din epoca alexandrină. 4. caracter rafinat, erudit, subtil și decadent al unei arte, al unei filozofii. (< fr. alexandrinisme) substantiv neutrualexandrinism
alexandrinísm s. n. substantiv neutrualexandrinism
ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (sec. III î. H. – III d. H.). 2. Caracterul operei poeților alexandrini; p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filosofiei în perioadele sale de declin. – Din fr. alexandrinisme. substantiv neutrualexandrinism
alexandrinism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | alexandrinism | alexandrinismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | alexandrinism | alexandrinismului |
plural | — | — |