aldui definitie

aldui, alduiesc v. t. (intl.) a lovi cu putere în cap verb tranzitivaldui

alduí, alduiesc, vb. intranz. – 1. A binecuvânta (D. Pop 1978). 2. A lovi pe cineva, a plezni. – Din magh. áldani „a binecuvânta„. verb tranzitivaldui

alduĭésc v. tr. (ung. áldani, a binecuvînta. V. aldămaș). Trans. Binecuvîntez. Mold. Iron. (infl. de altoĭesc). Croĭesc, aplic o lovitură: ĭ-a alduit o nuĭa (Șez. 33,26), l-a alduit c' o nuĭa. verb tranzitivalduĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluialdui

aldui  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)aldui alduire alduit alduind singular plural
alduind alduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alduiesc (să)alduiesc alduiam alduii alduisem
a II-a (tu) alduiești (să)alduiești alduiai alduiși alduiseși
a III-a (el, ea) alduiește (să)alduiai alduia aldui alduise
plural I (noi) alduim (să)alduim alduiam alduirăm alduiserăm
a II-a (voi) alduiți (să)alduiți alduiați alduirăți alduiserăți
a III-a (ei, ele) alduiesc (să)alduiască alduiau aldui alduiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z