albuleț definitie

ALBULÉȚ, albulețe, s. n. Alburn. – Din alb2 + suf. -ul-eț. substantiv neutru albuleț

albuléț (reg.) s. n., pl. albuléțe substantiv neutru albuleț

ALBULÉȚ, albulețe, s. n. (Reg.) Alburn. – Alb + suf. -uleț. substantiv neutru albuleț

ALBULÉȚ, albulețe, s. n. (Popular) Alburn. Șindrila se face numai din partea lemnului care se numește albuleț și care se află intre scoarța și inima lemnului. I. IONESCU, M. 396. substantiv neutru albuleț

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului albuleț

albuleț   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albuleț albulețul
plural albulețe albulețele
genitiv-dativ singular albuleț albulețului
plural albulețe albulețelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z