albineț definitie

ALBINÉȚ2, -EÁȚĂ, albineți, -e, adj. (Reg.) Blond, bălai. – Din alb2 + suf. -in-eț. adjectiv albineț

ALBINÉȚ1 s. m. (Pop.) Numele unui varietăți de grâu din Banat. – Din alb2 + suf. -in-eț. adjectiv albineț

albinéț, -eáță adj., pl. f. ețe (d. alb cu crementu și sufixu in-eț). Mold. Trans. Alb la față (indiferent de culoarea păruluĭ). adjectiv albineț

albinéț, -eață, (albeneț), adj. – (ref. la părul oamenilor) Blond. În Maramureș se mai folosește și galbân, alb, albu (ALR 1969: 14). „Om frumos, alb la față” (Petrova). „Albeneț i se spune celui care se pomădează și e foarte blond” (Rona de Jos, cf. ALR). – Din alb + -ineț. adjectiv albineț

albinéț1 (reg.) adj. m., pl. albinéți; f. albineáță, pl. albinéțe adjectiv albineț

albinéț2 (soi de grâu) (reg.) s. m. adjectiv albineț

albineț a. 1. Mold. și Tr. albicios: că-i la față albineț POP.; 2. în special, despre grâul bănățean cu bobul mare și spicul mustăcios. adjectiv albineț

ALBINÉȚ, -EÁȚĂ, albineți, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Reg.) Blond, bălai, albeț. 2. S. m. (Pop.) Numele unei varietăți de grâu din Banat. – Alb + suf. -ineț. adjectiv albineț

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului albineț

albineț   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albineț albinețul albineață albineața
plural albineți albineții albinețe albinețele
genitiv-dativ singular albineț albinețului albinețe albineței
plural albineți albineților albinețe albinețelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z