ALARMÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care răspândește știri alarmante (cu intenția de a produce panică); (cel) care se alarmează repede, sperios; timorat; înfricoșat. ♦ (Despre știri) Care alarmează, îngrozește, care produce panică. V. alarmant. [Cf. fr. alarmiste]. adjectivalarmist
ALARMÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care răspândește știri alarmante; (cel) care se alarmează repede; sperios. II. adj. (despre știri) alarmant. (< fr. alarmiste) adjectivalarmist
ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f. Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; persoană care se alarmează ușor. ♦ (Adjectival, despre vorbe, știri etc.) Care produce panică. – Fr. alarmiste. adjectivalarmist
*alarmíst, -ă adj. (d. alarmă). Care are obiceĭ să răspîndească veștĭ alarmante: ziar alarmist. adjectivalarmist
alarmíst adj. m., s. m., pl. alarmíști; adj. f., s. f. alarmístă, pl. alarmíste adjectivalarmist
ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; (persoană) care se alarmează ușor; sperios, timorat, panicard, înfricoșat. 2. Adj. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. – Din fr. alarmiste. adjectivalarmist
ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f. Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante și adesea inventate (cu scopul de a produce panică); persoană care se sperie ușor, se lasă lesne cuprinsă de panică, exagerează o primejdie sau o veste rea. ◊ (Adjectival; despre vorbe, știri etc.) Care sperie, care produce panică. V. alarmant. Zvonuri alarmiste. adjectivalarmist
alarmist adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | alarmist | alarmistul | alarmistă | alarmista |
plural | alarmiști | alarmiștii | alarmiste | alarmistele | |
genitiv-dativ | singular | alarmist | alarmistului | alarmiste | alarmistei |
plural | alarmiști | alarmiștilor | alarmiste | alarmistelor |