AJUTÁJ s.n. Tub adaptat la deschizătura de scurgere a unor fluide, pentru a regla debitul. [< fr. ajoutage]. substantiv neutruajutaj
AJUTÁJ s. n. tub scurt și îngust, adaptat la deschizătura de curgere a unor fluide, pentru a regla debitul; duză (1). (< fr. ajutage) substantiv neutruajutaj
AJUTÁJ, ajutaje, s. n. Deschizătură ai cărei pereți sunt astfel construiți ca să facă să se scurgă fluidele la anumite presiuni sau viteze. – Fr. ajoutage. substantiv neutruajutaj
ajutáj (tub, duză) s. n., pl. ajutáje substantiv neutruajutaj
AJUTÁJ, ajutaje, s. n. (Tehn.) Tub scurt, executat astfel încât curgerea fluidelor să se producă în fiecare secțiune la presiunile sau la vitezele dorite; duză (1). – Din fr. ajoutage. substantiv neutruajutaj
AJUTÁJ, ajutaje, s. n. (Tehn.) Deschizătură, de forma unui tub de secțiune variabilă, ai cărei pereți fac să se scurgă fluidele la presiuni sau la viteze anumite. substantiv neutruajutaj
ajutaj substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ajutaj | ajutajul |
plural | ajutaje | ajutajele | |
genitiv-dativ | singular | ajutaj | ajutajului |
plural | ajutaje | ajutajelor |