ajur definitie

credit rapid online ifn

ajúr, adv. – Cu broderie, cu găurele. Fr. à jour.Der. ajur, s. n.; ajura, vb. (a broda). substantiv neutruajur

AJÚR s.n. 1. Broderie artistică pe pânză, constând din spații rărite obținute prin scoaterea unor fire. ♦ Rărituri de-a lungul unei țesături, produse în timpul țesutului. 2. (Arhit.) Ornament cu perforații, care permite pătrunderea luminii. ♦ Ornament format din găuri practicate într-o placă de metal ori în pereții unui vas de lut. [Pl. -ruri. / < fr. ajour]. substantiv neutruajur

credit rapid online ifn

AJÚR s. n. 1. broderie artistică pe pânză, din spații rărite. ◊ rărituri de-a lungul unei țesături. 2. ornament cu perforații. (< fr. ajour) substantiv neutruajur

*ajúr n., pl. urĭ (fr. ajour, de la jour, zi, lumină). Ceabac: batistă cu ajur saŭ cu ajururĭ. substantiv neutruajur

ajúr s. n., pl. ajúruri substantiv neutruajur

ajur adv. străvăzător, cu mici găurele: danteluțe lucrate ajur AL. (= fr. à jour). substantiv neutruajur

AJÚR, ajururi, s. n. Broderie artistică pe o țesătură din care s-au scos anumite fire. ♦ Rărituri în lungimea (și în lățimea) unei țesături, produse în timpul țesutului sau, la tricouri, printr-un sistem de legare pe sărite a firelor. – Fr. ajour. substantiv neutruajur

AJÚR, ajururi, s. n. 1. Broderie pe o țesătură obținută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură. 2. Tricou cu găurele obținute în timpul tricotării. 3. (Arhit.) Ornament perforat care permite pătrunderea luminii. – Din fr. ajour. substantiv neutruajur

AJÚR, ajururi, s. n. Broderie artistică făcută pe o pînză din care s-au scos în prealabil anumite fire pentru a obține spații rărite. Față de masă cu un ajur frumos. substantiv neutruajur

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiajur

ajur  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajur ajurul
plural ajururi ajururile
genitiv-dativ singular ajur ajurului
plural ajururi ajururilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z