aht definitie

AHT, ahturi, s. n. (Rar) 1. Oftat, suspin. 2. Suferință, chin. substantiv neutruaht

aht n., pl. urĭ. (d. ah interj. ca și oft d. of. Cp. cu vgr. áhthos, tristeță). Iron. Tristeță, dor, suferință sufletească: cîte ahturĭ am și eŭ! Oftat, suspin: a scoate, a trage ahturĭ. substantiv neutruaht

aht (reg.) s. n., pl. áhturi substantiv neutruaht

aht n. geamăt, dor înfocat și nesatisfăcut: multe patimi și ahturi omenești CR. [Formă intensivă din ah ! (cf. ofta). substantiv neutruaht

AHT, ahturi, s. n. (Reg.) 1. Oftat, suspin. 2. Durere, suferință, chin, jale. – Din ngr. áhti „dorință arzătoare”. substantiv neutruaht

AHT, ahturi, s. n. (Rar) 1. Oftat, suspin. Pe deasupra casei mele Trece-un stol de rîndunele. Nu e stol de rîndunele, Ci sînt ahturile mele. TEODORESCU, P. P. 305. 2. Durere, suferință, jale, chin. Se revarsă pîrăile... ducînd poate cu sine multe, multe patimi și ahturi omenești, să le înece in Dunărea măreață! CREANGĂ, A. 125. substantiv neutruaht

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiaht

aht  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular 'aht 'ahtul
plural 'ahturi 'ahturile
genitiv-dativ singular 'aht 'ahtului
plural 'ahturi 'ahturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z