AGROBIOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază legile de dezvoltare a plantelor cultivate. [Gen. -iei. / cf. fr. agrobiologie < gr. agros – ogor, bios – viață, logos – vorbire]. substantiv femininagrobiologie
AGROBIOLOGÍE s. f. știință care studiază cultura plantelor și creșterea animalelor prin prisma biologiei. (< germ. Agrobiologie) substantiv femininagrobiologie
AGROBIOLOGÍE s. f. Știință având ca obiect studiul legilor de dezvoltare a plantelor cultivate și mijloacele prin care se pot obține semințe și plante superioare prin transformarea naturii organismelor vegetale. [Pr.: -bi-o-] – Din agro- + biologie. substantiv femininagrobiologie
agrobiologíe (a-gro-bi-o-) s. f., art. agrobiología, g.-d. agrobiologíi, art. agrobiologíei substantiv femininagrobiologie
AGROBIOLOGÍE s. f. Știință care studiază acțiunea legilor biologice generale asupra culturii plantelor și a creșterii animalelor, constituind, totodată, baza teoretică a științelor agronomice. [Pr.: -bi-o-] – Din germ. Agrobiologie, rus. agrobiologhiia. substantiv femininagrobiologie
AGROBIOLOGÍE s.f. Știință care are ca obiect studiu] legilor biologice generale care acționează în agricultură și al cauzelor fenomenelor care trebuie dirijate în vederea cultivării plantelor agricole. Pedologia înfrățită cu agrotehnica și agrobiologia are sarcina permanentă în agricultura noastră socialistă să asigure recolte sporite cantitativ și îmbunătățite calitativ, să mențină și să sporească fertilitatea solului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 328, 5 3. substantiv femininagrobiologie
agrobiologie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | agrobiologie | agrobiologia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | agrobiologii | agrobiologiei |
plural | — | — |