reduceri si promotii 2018
Definitie agregare - ce inseamna agregare - Dex Online

agregare definitie

AGREGÁRE s.f. Faptul de a se agrega; unire a unor părți între care nu există o legătură intimă; unire într-un tot; agregație. ◊ Stare de agregare = fiecare dintre cele trei stări de consistență sub care se poate prezenta materia. [< agrega]. substantiv feminin agregare

AGREGÁRE s. f. faptul de a se agrega; agregație. ♦ stare de ~ = fiecare dintre cele trei stări de consistență a materiei. (< agrega) substantiv feminin agregare

AGREGÁRE, agregări, s. f. Faptul de a se agrega; alipire. ◊ Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare dintre stările de consistență diferită sub care se poate prezenta materia. substantiv feminin agregare

*agregáre f. Acțiunea de a agrega, de a uni, de a conglomera. substantiv feminin agregare

agregáre (a-gre-) s. f., g.-d. art. agregắrii; pl. agregắri substantiv feminin agregare

AGREGÁRE, agregări, s. f. Faptul de a se agrega; agregație. ◊ Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare dintre stările de consistență și rezistență diferite sub care se pot prezenta substanțele. – V. agrega. substantiv feminin agregare

AGREGÁRE, agregări, s. f. Faptul de a se agrega; alipire, unire într-un tot. Agregarea și dezagregarea moleculelor.Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare din cele trei stări sub care se poate prezenta materia. Stările de agregare sînt: starea solidă, lichidă și gazoasă. substantiv feminin agregare

agregați(un)e f. 1. admiterea la titlul de agregat; 2. Fiz. împreunarea părților unui tot. substantiv feminin agregațiune

*agrég, a v. tr. (lat. ággrego, -áre. V. gregar). Admit într' un corp. Fiz. Unesc, împreun, lipesc: cristalele se agregă. V. risipesc. verb agreg

AGREGÁ vb. I. refl. (Despre molecule, corpuri etc.) A se uni într-un tot; a se alipi. [P.i. agreg. / < lat. aggregare, cf. fr. agréger]. verb agrega

agregá (a se ~) (a-gre-) vb. refl., ind. prez. 3 se agrégă; conj. prez. 3 să se agrége verb agrega

AGREGÁ vb. refl. (despre elemente) a se uni, a se alipi. (< fr. /s'/agréger, lat. agregare) verb agrega

AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. Refl. (Despre diferite elemente) A se uni într-un tot; a se alipi. – Fr. agréger (lat. lit. aggregare). verb agrega

AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. Refl. (Despre elemente) A se uni (într-un tot); a se alipi. – Din fr. agréger, lat. aggregare. verb agrega

AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. Refl. (Despre diferite elemente) A se alipi, a se uni într-un tot. Rocile s-au agregat. – Prez. ind. și: agreghează. verb agrega

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului agregare

agregare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agregare agregarea
plural agregări agregările
genitiv-dativ singular agregări agregării
plural agregări agregărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z