aglutinat definitie

AGLUTINÁ vb. I. refl. A se uni, a se lipi strâns. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire. ♦ (Despre cuvinte etc.) A se uni, a se lipi, formând un cuvânt unic (cu alt sens). [< fr. agglutiner, cf. lat. agglutinare]. verbaglutina

aglutiná (a se ~) (a-glu-) vb. refl., ind. prez. 3 se aglutineáză verbaglutina

AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr. /s'/agglutiner, lat. agglutinare) verbaglutina

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se împreuna prin alipire; a se uni. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. – Fr. agglutiner (lat. lit. agglutinare). verbaglutina

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinare. verbaglutina

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se lipi strîns, a se împreuna prin alipire, a se aglomera. Huilele grase se aglutinează pe grătarul focarului în timpul topirii. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). Vibrionul holeric se aglutinează sub influența serului imun. ♦ (Despre elemente distincte ale vorbirii) A se alipi unul de altul, sudîndu-se și formând un singur cuvînt. În limba romînă articolul hotărît se aglutinează cu substantivul pe lîngă care se pune. verbaglutina

*aglutinéz v. tr. (lat. agglutinare, d. glútino, -áre, a încleĭa, care vine), d. glúten orĭ glutinum, cleĭ). Lipesc la un loc, înpreun pin [!] lipire. verbaglutinez