AGLUTINÁNT s.m. 1. Anticorp care coagulează bacteriile pătrunse în organism. 2. Substanță care are proprietatea de a coagula coloizii. ♦ Material de legătură între agregate (2). [Cf. fr. agglutinant]. adjectivaglutinant
AGLUTINÁNT, -Ă adj. Care aglutinează. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care relațiile gramaticale dintre cuvinte se exprimă cu ajutorul afixelor adăugate la rădăcina cuvântului. [Cf. fr. agglutinant]. adjectivaglutinant
AGLUTINÁNT, -Ă I. adj. care aglutinează. ♦ limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor atașate la rădăcina cuvântului. II. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism. III. s. n. 1. substanță care are proprietatea de a coagula coloizii. 2. material de legătură între agregate (2). (< fr. agglutinant) adjectivaglutinant
AGLUTINÁNT1, aglutinanți, s. m. 1. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism. 2. Substanță care are proprietatea de a coagula coloizii. – Fr. agglutinant. adjectivaglutinant
aglutinánt2 (anticorp) (a-glu-) s. m., pl. aglutinánți adjectivaglutinant
aglutinánt3 (substanță, material) (a-glu-) s. n., pl. aglutinánte adjectivaglutinant
aglutinant a. limbi aglutinante, în cari flexiunile sunt înlocuite cu vorbe alipite. Ex. limbile turco-tatare. adjectivaglutinant
AGLUTINÁNT2, -Ă, aglutinanți, -te, adj. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. – Fr. agglutinant (lat. lit. agglutinans, -ntis). adjectivaglutinant
*aglutinánt, -ă (lat. agglútinans, -ántis; fr. -nant). Care unește, care încheĭe: substanță aglutinantă. Limbĭ aglutinante saŭ aglomerante, cele în care rădăcinile se aglomerează fără a se topi de tot, ca să formeze compușĭ care exprimă combinațiunĭ de ideĭ și relațiunĭ de orĭ-ce fel, precum e ungureasca. S. n., pl. e. Substanță aglutinantă. adjectivaglutinant
aglutinánt1 (a-glu-) adj. m., pl. aglutinánți; f. aglutinántă, pl. aglutinánte adjectivaglutinant
AGLUTINÁNT, -Ă, aglutinanți, -te, adj. Care unește, care lipește strîns, care aglomerează prin alipire. Substanțe aglutinante. Ser aglutinant. Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin aglutinarea de diverse afixe la rădăcina cuvîntului. Limbile fino-ugrice și turco-tătare sînt limbi aglutinante. ♦ (Substantivat, m.) Substanță vîscoasă cu care se amestecă un colorant pentru a putea fi aplicat ca o pastă asupra unei țesături de imprimat. adjectivaglutinant
AGLUTINÁNT, -Ă, aglutinanți, -te, adj., s. m., s. n. I. Adj. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire, care servește la aglutinare. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. II. 1. S. m. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism. 2. S. n. Substanță vâscoasă preparată din amidon, dextrină, gumă și albumină, care se adaugă în pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe țesătură. – Din fr. agglutinant, lat. agglutinans, -ntis. adjectivaglutinant
aglutinant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | aglutinant | aglutinantul | aglutinantă | aglutinanta |
plural | aglutinanți | aglutinanții | aglutinante | aglutinantele | |
genitiv-dativ | singular | aglutinant | aglutinantului | aglutinante | aglutinantei |
plural | aglutinanți | aglutinanților | aglutinante | aglutinantelor |