reduceri si promotii 2018
Definitie afurcare - ce inseamna afurcare - Dex Online

afurcare definitie

AFURCÁRE s.f. (Mar.) Acțiunea de a afurca. [< afurca]. substantiv feminin afurcare

AFURCÁRE s. f. Acțiunea de a afurca. substantiv feminin afurcare

afurcáre s. f., g.-d. art. afurcắrii; pl. afurcắri substantiv feminin afurcare

AFURCÁRE, afurcări, s. f. Acțiunea de a afurca și rezultatul ei. – V. afurca. substantiv feminin afurcare

AFURCÁRE S. f. Acțiunea de a a f u r c a. substantiv feminin afurcare

*afúrc, a v. tr. (d. furcă după fr. affourcher). Mar. Dispun în formă de furcă lanțurile a doŭă ancore lăsate în apă. verb tranzitiv afurc

AFURCÁ vb. I. tr. (Mar.) A fixa o corabie de fundul apei cu ajutorul a două ancore. [P.i. afúrc și -chez. / < it. afforcare, fr. affourcher]. verb tranzitiv afurca

AFURCÁ vb. tr. a ancora o navă cu ajutorul a două ancore. (< it. afforcare) verb tranzitiv afurca

AFURCÁ, afúrc, vb. I. Tranz. (Rar) A fixa o navă cu două ancore ale căror lanțuri sunt prinse printr-o cheie de care se leagă și lanțul navei. – Fr. affourcher. verb tranzitiv afurca

afurcá (a ~) vb., ind. prez. 3 afúrcă verb tranzitiv afurca

AFURCÁ, afúrc, vb. I. Tranz. A ancora o navă cu ajutorul a două ancore, având lanțurile cu lungime egală și fixate într-un punct cu o cheie. – Din it. afforcare. verb tranzitiv afurca

AFURCÁ, afúrc, vb. I. T r a n z. (Rar) A fixa o navă aruncînd în fundul apei două ancore ale căror cabluri se încrucișează ca o furcă. verb tranzitiv afurca

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului afurcare

afurcare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afurcare afurcarea
plural afurcări afurcările
genitiv-dativ singular afurcări afurcării
plural afurcări afurcărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z