afabil definitie

AFÁBIL, -Ă adj. Cordial, binevoitor; primitor. [Cf. fr. affable, lat. affabilis]. adjectiv afabil

AFÁBIL, -Ă adj. binevoitor, cordial, prietenos. (< fr. affable, lat. affabilis) adjectiv afabil

AFÁBIL, -Ă, afabili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Binevoitor, cordial. – Fr. affable (lat. lit. affabilis). adjectiv afabil

*afábil, -ă adj. (lat. affábilis, d. ad, la, și fari, a vorbi). Blînd, bine-voitor, prietenos. Adv. Cu afabilitate. adjectiv afabil

afábil adj. m., pl. afábili; f. afábilă, pl. afábile adjectiv afabil

afabil a. care primește și ascultă cu bunăvoință. adjectiv afabil

AFÁBIL, -Ă, afabili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Binevoitor, cordial. – Din lat. affabilis, fr. affable. adjectiv afabil

AFABÍL, -Ă, afabili, -e, adj. (Despre oameni și despre unele manifestări ale lor) Binevoitor, primitor, cordial. Domnul Meyer apăruse în ușă cu zîmbetul afabil. C. PETRESCU, A. 327. adjectiv afabil

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului afabil

afabil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afabil afabilul afabilă afabila
plural afabili afabilii afabile afabilele
genitiv-dativ singular afabil afabilului afabile afabilei
plural afabili afabililor afabile afabilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z