advocatură definitie

AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: (rar) advocatúră s. f.] – Din germ. Advokatur. substantiv feminin avocatură

ADVOCATÚRĂ s.f. v. avocatură. substantiv feminin advocatură

ADVOCATÚRĂ s. f. v. avocatură. substantiv feminin advocatură

*advocatúră și (ob.) av- f., pl. ĭ (d. advocat cu sufixu -ură, ca' n literatură; germ. advokatur). Profesiunea de avocat. substantiv feminin advocatură

ADVOCATÚRĂ s. f. v. avocatură. substantiv feminin advocatură

ADVOCATÚRĂ s. f. v. avocatură. substantiv feminin advocatură

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului advocatură

advocatură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular advocatu advocatura
plural
genitiv-dativ singular advocaturi advocaturii
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z