ADVERBIÁL, -Ă adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Cu valoare de adverb. [Pron. -bi-al. / < lat. adverbialis, cf. fr. adverbial]. adjectivadverbial
ADVERBIÁL, -Ă adj. (despre cuvinte, construcții gramaticale) cu valoare de adverb. (< fr. adverbial, lat. adverbialis) adjectivadverbial
ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. [Pr.: -bi-al] – Fr. adverbial (lat. lit. adverbialis). adjectivadverbial
*adverbiál, -ă adj. (lat. adverbialis). Relativ la adverb. Locuțiune adverbială, reunirea maĭ multor vorbe echivalente c' un adverb, ca: pin [!] urmare, decĭ. Adv. În mod adverbial. adjectivadverbial
adverbiál (-bi-al) adj. m., pl. adverbiáli; f. adverbiálă, pl. adverbiále adjectivadverbial
adverbial a. ce joacă rolul de adverb; locuțiune adverbială, reunirea mai multor vorbe echivalente cu un adverb: totdeodată, în acelaș timp. adjectivadverbial
ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. [Pr.: -bí-al] – Din fr. adverbial, lat. adverbialis. adjectivadverbial
ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. « Peste tot » este o locuțiune adverbială. – Pronunțat: -bi-al. adjectivadverbial
adverbial adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | adverbial | adverbialul | adverbială | adverbiala |
plural | adverbiali | adverbialii | adverbiale | adverbialele | |
genitiv-dativ | singular | adverbial | adverbialului | adverbiale | adverbialei |
plural | adverbiali | adverbialilor | adverbiale | adverbialelor |