adverb definitie

credit rapid online ifn

ADVÉRB s.n. Parte de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. [Pl. -be. /< lat. adverbium, cf. fr. adverbe, germ. Adverb]. substantiv neutruadverb

ADVÉRB s. n. parte de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau alt adverb, arătând locul, modul, timpul etc. (< fr. adverbe, lat. adverbium) substantiv neutruadverb

credit rapid online ifn

ADVÉRB, adverbe, s. n. Parte de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. – Fr. adverbe (lat. lit. adverbium). substantiv neutruadverb

*advérb n., pl. e (fr. adverbe, de la lat. advérbium). Gram. Cuvînt invariabil care modifică un verb (vede bine), un adjectiv (maĭ bun), saŭ alt adverb (foarte bine). substantiv neutruadverb

advérb s. n., pl. advérbe substantiv neutruadverb

adverb n. vorbă invariabilă care modifică însemnarea unui verb sau a unui adjectiv. substantiv neutruadverb

ADVÉRB, adverbe, s. n. Parte de vorbire, în general neflexibilă, care determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb, arătând locul, timpul, modul, cauza sau scopul. – Din fr. adverbe, lat. adverbium. substantiv neutruadverb

ADVÉRB, adverbe, s. n. Parte de vorbire neflexibilă, care determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Adverbele pot fi: de timp, de loc, de mod, de cauză și de scop. substantiv neutruadverb

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiadverb

adverb  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adverb adverbul
plural adverbe adverbele
genitiv-dativ singular adverb adverbului
plural adverbe adverbelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z