administrare definitie

ADMINISTRÁRE s.f. Acțiunea de a administra; gospodărire. [< administra]. substantiv femininadministrare

ADMINISTRÁRE2, administrări, s. f. Acțiunea de a administra2. substantiv femininadministrare

ADMINISTRÁRE1, administrări, s. f. Acțiunea de a administra1; cârmuire; gospodărire. substantiv femininadministrare

administráre s. f., g.-d. art. administrắrii; pl. administrắri substantiv femininadministrare

ADMINISTRÁRE, administrări, s. f. Acțiunea de a administra. – V. administra. substantiv femininadministrare

ADMINISTRÁRE, administrări, s. f. Acțiunea de a administra. 1. Cîrmuire, gospodărire. Pentru administrarea gospodăriei colective, adunarea generală alege pe timp de doi ani consiliul de conducere, compus din 5-9 persoane, în raport cu mărimea gospodăriei. STAT. GOSP. AGR. 43. 2. Faptul de a da unui bolnav un anumit medicament. substantiv femininadministrare

administrá (administréz, administrát), vb. – A conduce, a gospodări o întreprindere, instituție etc. < Fr. administrer.Der. (din fr.) administrație, s. f., cf. rus. administracija (Sanzewitsch 197); administrativ, adj.; administrator, s. m. verb tranzitivadministra

ADMINISTRÁ vb. I. tr. 1. A conduce, a gospodări (o întreprindere, o instituție etc.). 2. A da un medicament unui bolnav. [Cf. lat. administrare, fr. administrer, it. amministrare]. verb tranzitivadministra

ADMINISTRÁ vb. tr. 1. a conduce, a gospodări (o întreprindere). 2. a da un medicament unui bolnav. 3. (ir.) a trage o bătaie. 4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. 5. a supraveghea încasările. (< fr. administrer, lat. administrare) verb tranzitivadministra

ADMINISTRÁ1, administrez, vb. I. Tranz. A conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, o instituție etc. – Fr. administrer (lat. lit. administrare). verb tranzitivadministra

ADMINISTRÁ2, administrez, vb. I. Tranz. A da unui bolnav un anumit medicament. – Fr. administrer (lat. lit. administrare). verb tranzitivadministra

administrá (a ~) vb., ind. prez. 3 administreáză verb tranzitivadministra

administrà v. 1. a conduce afaceri publice sau particulare; 2. a da: a administra un medicament. verb tranzitivadministrà

ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un medicament. ♦ (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.; în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare. verb tranzitivadministra

*administréz v. tr. (lat. administrare). Guvernez, conduc: a administra un departament. Daŭ să ĭa: a-ĭ administra cuĭva un vomitiv. Fam. Iron. Trag, aplic: a-ĭ administra cuĭva o palmă. verb tranzitivadministrez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiadministrare

administrare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular administrare administrarea
plural administrări administrările
genitiv-dativ singular administrări administrării
plural administrări administrărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z