ADAMÍSM s.n. 1. Doctrină gnostică din primele veacuri ale creștinismului, ai cărei adepți, pentru a recâștiga puritatea originară, umblau goi, proclamând reîntoarcerea la condițiile de viață ale lui Adam. [< fr. adamisme]. substantiv neutruadamism
ADAMÍSM s. n. 1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creștinismului, care apăreau goi în adunări. 2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferința pentru elementul biologic primitiv. (< fr. adamisme) substantiv neutruadamism
adamísm s. n. substantiv neutruadamism
ADAMÍSM s. n. Doctrina adamiților. – Din fr. adamisme. substantiv neutruadamism
adamism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | adamism | adamismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | adamism | adamismului |
plural | — | — |