acvatínta / acvatíntă s. f., g.-d. art. acvatíntei; (gravuri) pl. acvatínte substantiv femininacvatinta
ACVATÍNTA, (2) acvatinte, s. f. 1. Procedeu de gravură cu acid azotic, care imită desenul în tuș. 2. Gravură obținută prin acvatintă (1). 3. Procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manuală și coroziune chimică. [Var: acvatintă s. f.] – Din it. acquatinta. substantiv femininacvatinta
ACVATÍNTĂ s.f. 1. Gravură cu apă tare care imită desenul cu tuș. 2. (Poligr.) Procedeu de tipar în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manuală și coroziune chimică. [Var. acuatintă s.f. / < it. acqua tinta]. substantiv femininacvatintă
acvatínta / acvatíntă s. f., g.-d. art. acvatíntei; (gravuri) pl. acvatínte substantiv femininacvatinta
ACVATÍNTĂ s. f. 1. procedeu de gravare cu acid azotic, care imită desenul cu tuș. ◊ gravura obținută. 2. procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, prin gravarea manuală în cupru și coroziunea chimică. (< it. acquatinta, fr. aquatinte) substantiv femininacvatintă
ACVATINTĂ s. f. v. acvatinta. substantiv femininacvatintă
ACVATÍNTA, (2) acvatinte, s. f. 1. Procedeu de gravură cu acid azotic, care imită desenul în tuș. 2. Gravură obținută prin acvatintă (1). 3. Procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manuală și coroziune chimică. [Var: acvatintă s. f.] – Din it. acquatinta. substantiv femininacvatinta
acvatinta substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | acvatinta | acvatinta |
plural | acvatinte | acvatintele | |
genitiv-dativ | singular | acvatinte | acvatintei |
plural | acvatinte | acvatintelor |