reduceri si promotii 2018
Definitie acostare - ce inseamna acostare - Dex Online

acostare definitie

ACOSTÁRE s.f. Acțiunea de a acosta. ♦ Ciocnirea vagoanelor unui tren garat de un alt tren venind pe o linie laterală. [< acosta]. substantiv feminin acostare

ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta. substantiv feminin acostare

acostáre s. f., g.-d. art. acostắrii; pl. acostắri substantiv feminin acostare

ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta și rezultatul ei. – V. acosta. substantiv feminin acostare

ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta. 1. (Mar.) Manevră de apropiere și de oprire la țărm a unui vas. Copiii, cu pasul lor mărunt, o încurcau. Îi luă de mînă ca să poată merge mai iute, să fie față la acostarea lui [a vaporului]. BART, E. 317. 2. F i g. Faptul de a opri pe cineva din drum, adresîndu-i-se în mod supărător. substantiv feminin acostare

ACOSTÁ vb. I. 1. intr. (Mar.) A manevra o navă, aducând-o cu bordul de-a lungul cheiului sau în bordul altei nave; a trage la țărm; a aborda. 2. tr. (Fig.) A opri pe cineva, a se lega de cineva (mai ales pentru a-l supăra). [Cf. fr. accoster, it. accostare]. verb tranzitiv acosta

acostá (a ~) vb., ind. prez. 3 acosteáză verb tranzitiv acosta

ACOSTÁ vb. I. intr. a manevra o navă, cu bordul la chei sau la o altă navă; a aborda. II. tr. (fig.) a opri pe cineva și a i se adresa. (< fr. accoster) verb tranzitiv acosta

ACOSTÁ, acostez, vb. I. 1. Intranz. (Despre nave) A se apropia și a se lipi de o altă navă, de țărm, de chei sau de alt corp solid de la mal sau din largul apei. 2. Tranz. Fig. A opri pe cineva din drum și a i se adresa în mod supărător. – Fr. accoster. verb tranzitiv acosta

ACOSTÁ, acostez, vb. I. 1. Intranz. A apropia o navă de o altă navă, de țărm, de chei etc. 2. Tranz. Fig. A opri pe cineva din drum și a i se adresa (în mod supărător); a agăța. – Din fr. accoster. verb tranzitiv acosta

ACOSTÁ, acostez, vb. I. 1. I n t r a n z. (Mar.; despre vase) A trage, a se opri la țărm. V. ancora. Vaporul... coborîse de la Brăila și acostase la chei. BART, E. 67. 2. T r a n z. F i g. A opri pe cineva din drum și a i se adresa în mod supărător. De cîte ori era nevoită să iasă din adăpostul ei, umbla sfioasă și grăbită, cu ochii in pămînt, cuprinsă veșnic de teama de a fi acostată. BART, E. 305. verb tranzitiv acosta

A ACOSTA a agăța, a alege de căpătâi, a asfalta, a da la pește, a se lega (de cineva), a pescui. verb tranzitiv aacosta

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului acostare

acostare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acostare acostarea
plural acostări acostările
genitiv-dativ singular acostări acostării
plural acostări acostărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z