ACORÍE1 s.f. (Med.) Anomalie constând în absența congenitală a pupilei. [Gen. -iei. / < fr. acorie, cf. gr. a – fără, kore – pupilă]. substantiv femininacorie
ACORÍE2 s.f. Lipsa senzației de sațietate la masă. [Gen. -iei. / < fr. acorie, cf. gr. a – fără, koros – sațietate]. substantiv femininacorie
ACORÍE1 s. f. absență congenitală a pupilei. (< fr. acorie, cf. gr. kore, pupilă) substantiv femininacorie
ACORÍE2 s. f. lipsa senzației de sațietate la masă. (< fr. acorie, cf. gr. koros, sațietate) substantiv femininacorie
acoríe s. f., art. acoría, g.-d. acoríi, art. acoríei substantiv femininacorie
ACORÍE s. f. Anomalie congenitală care constă în absența pupilei. – Din fr. acorie. substantiv femininacorie
acorie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | acorie | acoria |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | acorii | acoriei |
plural | — | — |