ACORDEONÍST, -Ă s.m. și f. Cel care cântă la acordeon. [Pron. -de-o-. / Cf. fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist]. substantiv masculin și femininacordeonist
ACORDEONÍST, -Ă s. m. f. cântăreț la acordeon. (< fr. accordéoniste) substantiv masculin și femininacordeonist
ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Fr. accordéoniste. substantiv masculin și femininacordeonist
acordeoníst (-de-o-) s. m., pl. acordeoníști substantiv masculin și femininacordeonist
ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Din fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist. substantiv masculin și femininacordeonist
ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care eîntă din acordeon.- Pronunțat: -de-o-. substantiv masculin și femininacordeonist
acordeonístă (-de-o-) s. f., g.-d. art. acordeonístei; pl. acordeoníste substantiv masculin și femininacordeonistă
acordeonist substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | acordeonist | acordeonistul | acordeonistă | acordeonista |
plural | acordeoniști | acordeoniștii | acordeoniste | acordeonistele | |
genitiv-dativ | singular | acordeonist | acordeonistului | acordeoniste | acordeonistei |
plural | acordeoniști | acordeoniștilor | acordeoniste | acordeonistelor |