achizitor definitie

ACHIZITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu achiziționarea de produse și de materiale. [< achizi(ție) + -tor]. substantiv masculin și femininachizitor

achizitor, achizitori s. m. (intl.) hoț substantiv masculin și femininachizitor

ACHIZITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă de achiziționarea de produse și de materiale. (< germ. Akquisitor) substantiv masculin și femininachizitor

ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse și de materiale. – Fr.acquisiteur (lat. lit. acquisitor, -oris). substantiv masculin și femininachizitor

*achizitór, -oáre adj. (lat. acquisitor V. in-chizitor). Care face aderențĭ, abonațĭ, partizanĭ. substantiv masculin și femininachizitor

achizitór s. m., pl. achizitóri substantiv masculin și femininachizitor

achizitor m. cel ce face aderenți la o societate, abonați la o publicațiune. substantiv masculin și femininachizitor

ACHIZITÓR, -0ÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse și de materiale. Este necesar ca organele de partid și de stat să îndrume în permanență cooperativele, pentru a asigura o mai bună organizare a muncii de achiziții, pentru crearea unei rețele de achizitori bine instruiți care să fie stimulați și controlați în muncă, dezvoltîndu-li-se priceperea de a face achiziții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2552. substantiv masculin și femininachizitor

ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. – Achizi[ție] + suf. -tor. substantiv masculin și femininachizitor

achizitoáre s. f., g.-d. art. achizitoárei; pl. achizitoáre substantiv masculin și femininachizitoare