achitare definitie

credit rapid online ifn

ACHITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. [< achita]. substantiv femininachitare

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita. substantiv femininachitare

credit rapid online ifn

*achitáre f. Acțiunea de a achita. substantiv femininachitare

achitáre s. f., g.-d. art. achitắrii; pl. achitắri substantiv femininachitare

achitare f. răfuire (de plată), scăpare (dela osândă). substantiv femininachitare

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a achita. 1. Declararea nevinovăției cuiva printr-o hotărîre judecătorească. Achitarea unui inculpat. 2. Lichidare, plată a unei datorii bănești; îndeplinirea unei obligații morale sau materiale. Achitarea impozituluiAtît în privința organizării ariilor și a treierișului cit și în privința achitării obligațiilor față de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole trebuie să fie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. substantiv femininachitare

ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita. substantiv femininachitare

*achít, a -a, v. tr. (fr. acquiter, d. quitte, achitat). Platesc [!], răfuĭesc: a achita o datorie. Constat plata: a achita un bilet, o factură. Fig. Liberez de supt acuzațiune: a achita un acuzat. V. Refl. Mă liberez de datoriĭ materiale saŭ morale. Împlinesc o însărcinare: s’ a achitat bine. verb tranzitivachit

achita, achit v. t. a omorî verb tranzitivachita

achitá (a ~) vb., ind. prez. 3 achítă verb tranzitivachita

ACHITÁ vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-și) plăti, a(-și) lichida o datorie. ◊ refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter]. verb tranzitivachita

ACHITÁ vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-și) plăti o datorie. ♦ a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter) verb tranzitivachita

achitá (achitát, achitát), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiție 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” și alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeași proveniență (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare și acchitto, ca termeni de biliard. verb tranzitivachita

ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărâre judecătorească. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-si) lichida o obligație materială sau morală. ♢ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o sarcină. 3. Tranz. (Fam.) A omorî, a ucide. – Fr. acquitter. verb tranzitivachita

achità v. 1. a plăti, a răfui; 2. fig. a împlini o însărcinare, o făgădueală sau o datorie: s’a achitat în conștiință; 3. a declara nevinovat: acuzatul a fost achitat. verb tranzitivachità

ACHITÁ, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter. verb tranzitivachita

ACHITÁ, achít, vb. I. T r a n z. 1. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărîre judecătorească. Tribunalul a achitat pe inculpat. 2. (Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc.) A plăti, a lichida. A achitat la timp datoria. ◊ R e f l. M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o.. Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264. ◊ Expr. A se achita de ceva = a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfîrșit o sarcină. Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bun: condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6. 3. (Familiar) A omorî, a ucide. verb tranzitivachita

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiachitare

achitare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular achitare achitarea
plural achitări achitările
genitiv-dativ singular achitări achitării
plural achitări achitărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z