ACETONURÍE s.f. (Med.) Prezența acetonei în urină. [Gen. -iei. / < fr. acétonurie, cf. fr. acétone – acetonă, gr. ouron – urină]. substantiv femininacetonurie
ACETONURÍE s. f. prezența acetonei în urină. (< fr. acétonurie) substantiv femininacetonurie
acetonuríe (-to-nu- / -ton-u-) s. f., art. acetonuría, g.-d. acetonuríi, art. acetonuríei substantiv femininacetonurie
ACETONURÍE s. f. Prezență a acetonei în urină, întâlnită în diabet, în stările de inaniție etc. – Din fr. acétonurie. substantiv femininacetonurie
acetonurie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | acetonurie | acetonuria |
plural | acetonurii | acetonuriile | |
genitiv-dativ | singular | acetonurii | acetonuriei |
plural | acetonurii | acetonuriilor |