accíz (-ze), s. n. – Impozit asupra unor obiecte de consum. – Var. acciză, s. f. < Fr. accise. Nefolosit, după desființarea instituției, în 1903. – Der. accizar, s. m. (agent de consum). substantiv femininacciz
ACCÍZ s.n. Taxă plătită în unele țări pentru anumite obiecte de consum. [Pron. ac-ciz, pl. -ze. / < fr. accise]. substantiv femininacciz
accíză s. f., g.-d. art. accízei; pl. accíze substantiv femininacciză
accíză s. f., g.-d. art. accízei; pl. accíze substantiv femininacciză
ACCÍZĂ, accize, s. n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum. 2. (Înv.) Taxă de consumație, de barieră și vamală. [Var.: acciz s. n.] – Din fr. accise. substantiv femininacciză
accizá (a ~) vb., ind. prez. 3 accizeáză verb tranzitivacciza
ACCIZÁ, accizéz, vb. I. Tranz. A prevedea perceperea unui acciz (unei accize). (din acciz(ă) + suf. -a) [în DOOM 2] verb tranzitivacciza
accizá (a acciza) vb., ind. prez. 3 accizeáză verb tranzitivacciza
ACCIZÁ, accizez, vb. I. Tranz. A aplica accize la mărfuri, bunuri de consum etc. De la acciză. verb tranzitivacciza
acciza substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)acciza | accizare | accizat | accizând | singular | plural | ||
accizând | accizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | accizez | (să)accizez | accizam | accizai | accizasem | |
a II-a (tu) | accizezi | (să)accizezi | accizai | accizași | accizaseși | ||
a III-a (el, ea) | accizează | (să)accizai | acciza | acciză | accizase | ||
plural | I (noi) | accizăm | (să)accizăm | accizam | accizarăm | accizaserăm | |
a II-a (voi) | accizați | (să)accizați | accizați | accizarăți | accizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | accizează | (să)accizeze | accizau | accizară | accizaseră |