ACATALEPSÍE s.f. 1. (Med.) Deficiență a intelectului. 2. Nesiguranță în punerea diagnosticului. [Gen. -iei. / < fr. acatalepsie, cf. gr. a – fără, katalepsis – înțelegere]. substantiv femininacatalepsie
ACATALEPSÍE s. f. 1. (la scepticii greci) renunțare din principiu de a mai căuta soluția unei probleme. 2. (med.) nesiguranță în punerea unui diagnostic. (< fr. acatalepsie) substantiv femininacatalepsie
acatalepsíe s. f., art. acatalepsía, g.-d. art. acatalepsíei; pl. acatalepsíi, art. acatalepsíile substantiv femininacatalepsie
ACATALEPSÍE, acatalepsii, s. f. 1. Stare de spirit caracteristică unei persoane sceptice, care nu se mai străduiește să caute soluții. 2. Nesiguranță în punerea unui diagnostic la un bolnav. – Din fr. acatalepsie. substantiv femininacatalepsie
acatalepsie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | acatalepsie | acatalepsia |
plural | acatalepsii | acatalepsiile | |
genitiv-dativ | singular | acatalepsii | acatalepsiei |
plural | acatalepsii | acatalepsiilor |