ACÁNT s.m. v. acantă. substantiv masculin acant
*acánt m. (vgr. ákanthos d. aké vîrf, și ánthos floare). Un fel de scai meridional (acanthus mollis) cu frunze frumoase, care aŭ fost imitate ca ornament la capitelele columnelor corintiene: frunză de acant. Un copac ghimpos din Egipt numit și acacie, considerat și azi drept mimosa nilótica. substantiv masculin acant
acant m. 1. plantă spinoasă, numită obișnuit pălămidă sau brânca ursului, însemnată prin frumusețea frunzelor sale; 2. Arh. podoabă care imitează frunzele acelei plante. substantiv masculin acant
ACÁNT s. m. v. acantă. substantiv masculin acant
ACÁNTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, și rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite, care imită frunzele de acantă (1). [Var.: acánt s. m.] – Din fr. acanthe, lat. acanthus. substantiv masculin acantă
acant substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | acant | acantul |
plural | acanți | acanții | |
genitiv-dativ | singular | acant | acantului |
plural | acanți | acanților |