reduceri si promotii 2018
Definitie acățărare - ce inseamna acățărare - Dex Online

acățărare definitie

cáțăr (mă), a cățărá v. refl. (d. cață. V. acăț). Mă suĭ apucîndu-mă cu mînile [!] saŭ cu picĭoarele (ca maĭmuțele, veverițele) saŭ răsucindu-mă orĭ prinzîndu-mă cu cîrceiĭ (ca unele plante: edera, vița, fasolea). – Și mă acáțăr (vest). verb cațăr

CĂȚĂRÁ, cáțăr, vb. I. Refl. A se sui, agățându-se pe un loc înalt (și abrupt); a aburca. ♦ (Despre plante) A se prinde, a se fixa (cu cârcei) de ramuri, de ziduri etc. [Var.: (reg.) acățărá vb. I] – Cf. acăța. verb cățăra

ACĂȚĂRÁ vb. I. v. cățăra. verb acățăra

acățărà v. a se sui pe ceva agățându-se cu mâinile: acățârându-se din colț în colț ISP. verb acățărà

ACĂȚĂRÁ vb. I v. cățăra. verb acățăra

ACĂȚĂRÁ vb. I v. cățăra. verb acățăra

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului acățărare

acățărare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acățărare acățărarea
plural acățărări acățărările
genitiv-dativ singular acățărări acățărării
plural acățărări acățărărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z