abulie definitie

ABULÍE s.f. (Med.) Simptom psihic caracterizat prin lipsă de voință, inerție, nehotărâre. [Gen. -iei. / < fr. aboulie, cf. gr. a – fără, boule – voință]. substantiv femininabulie

ABULÍE, abulii, s. f. Boală psihică caracterizată prin slăbirea voinței. – Fr. aboulie (<gr.). substantiv femininabulie

abulíe s. f., art. abulía, g.-d. art. abulíei; pl. abulíi, art. abulíile substantiv femininabulie

abulie f. Med. lipsă de voință, de energie. substantiv femininabulie

ABULÍE, abulii, s. f. Boală psihică caracterizată prin lipsa mai mult sau mai puțin pronunțată a voinței; nehotărâre, inerție. – Din fr. aboulie. substantiv femininabulie

ABULÍE s. f. Simptom psihic caracterizat prin slăbirea voinței, prin inerție, nehotărîre, prin neputința de a trece la acțiune. – Pronunțat: -li-e. substantiv femininabulie