ABÚLIC, -Ă adj., s.m. și f. (Bolnav) care suferă de abulie. [< fr. aboulique]. adjectivabulic
ABÚLIC, -Ă, abulici, -ce, adj. (Adesea substantivat) Care suferă de abulie. – Fr. aboulique. adjectivabulic
abúlic adj. m., s. m., pl. abúlici; adj. f., s. f. abúlică, pl. abúlice adjectivabulic
ABÚLIC, -Ă, abulici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de abulie. – Din fr. aboulique. adjectivabulic
ABULÍC, -Ă, abulici, -e, adj. (Uneori substantivat) (Persoană) care suferă de abulie. adjectivabulic
abulic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | abulic | abulicul | abulică | abulica |
plural | abulici | abulicii | abulice | abulicele | |
genitiv-dativ | singular | abulic | abulicului | abulice | abulicei |
plural | abulici | abulicilor | abulice | abulicelor |