abstențiune definitie

ABSTENȚIÚNE s.f. (Rar) Abstinență; abținere. [< fr. abstention]. substantiv feminin abstențiune

ABSTENȚIÚNE, abstențiuni, s. f. (Rar) Abstinență. [Pr.: -ți-u-] – După fr. abstention. substantiv feminin abstențiune

*abstențiúne f. (lat. absténtio, -ónis. V. detențiune). Abținere. substantiv feminin abstențiune

abstențiúne (rar) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. abstențiúnii; pl. abstențiúni substantiv feminin abstențiune

abstențiune f. abținere dela exercițiul unui drept, al unei funcțiuni. substantiv feminin abstențiune

ABSTENȚIÚNE, abstențiuni, s. f. (Rar) Abstinență. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. abstention. substantiv feminin abstențiune