absolutiza definitie

credit rapid online ifn

ABSOLUTIZÁ vb. I. tr. A da un caracter absolut; a rupe o latură a unui lucru din complexul căruia aparține și a o considera ca o entitate de sine stătătoare. [După rus. absolutizirovati]. verb tranzitivabsolutiza

absolutizá (a ~) vb., ind. prez. 3 absolutizeáză verb tranzitivabsolutiza

credit rapid online ifn

ABSOLUTIZÁ, absolutizez, vb. I. Tranz. A atribui în mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absolută prin ignorarea caracterului relativ, condiționat, limitat de celelalte laturi sau însușiri ale faptului sau ideii respective; a considera în mod greșit o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de ansamblul căreia îi aparține. – Absolut + suf. -iza. verb tranzitivabsolutiza

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiabsolutiza

absolutiza  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)absolutiza absolutizare absolutizat absolutizând singular plural
absolutizând absolutizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) absolutizez (să)absolutizez absolutizam absolutizai absolutizasem
a II-a (tu) absolutizezi (să)absolutizezi absolutizai absolutizași absolutizaseși
a III-a (el, ea) absolutizea (să)absolutizai absolutiza absolutiză absolutizase
plural I (noi) absolutizăm (să)absolutizăm absolutizam absolutizarăm absolutizaserăm
a II-a (voi) absolutizați (să)absolutizați absolutizați absolutizarăți absolutizaserăți
a III-a (ei, ele) absolutizea (să)absolutizeze absolutizau absolutiza absolutizaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z