absenteism definitie

ABSENTEÍSM s.n. 1. Exploatare a pământului pe care o făcea proprietarul printr-un intermediar, el ținându-se departe de proprietatea sa. 2. (Psih.) Lipsă de asiduitate în muncă; comportament al celui care este adesea absent. [< fr. absentéisme]. substantiv neutru absenteism

*absenteízm n. (d. absent; fr. absentéisme). Viață în străinătate cu banĭ din țara ta. substantiv neutru absenteizm

absenteísm s. n. substantiv neutru absenteism

absenteism n. Jur. lipsirea voită a unui proprietar de imobil (moșie sau casă), încasând doar venitul pe care îl cheltuiește în altă țară. substantiv neutru absenteism

ABSENTEÍSM s. n. 1. Absență îndelungată a deținătorului unei proprietăți funciare, pe care o exploatează printr-un intermediar. 2. Absenteism parlamentar = practică folosită mai ales de deputații aflați în opoziție, constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, cu scopul de a întârzia sau de a împiedica adoptarea unor legi. – Din fr. absentéisme. substantiv neutru absenteism