abordá (-déz, -át) vb. 1. (Despre nave) A acosta. 2. A trata o problemă. < Fr. aborder. – Der. (din fr.) abordabil adj.; abordaj s. n.; inabordabil adj. verb tranzitivaborda
ABORDÁ vb. I. 1. intr. (Despre nave) A trage la țărm; a acosta o navă (cu scopul de a o captura prin luptă); a se ciocni cu o altă navă. ♦ A se opri lângă o navă bord la bord. 2. tr. (Fig.) A se apropia de cineva și a-i vorbi. ♦ A începe studiul, tratarea unei probleme; a deschide o discuție. [< fr. aborder, cf. it. abbordare]. verb tranzitivaborda
ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Tranz. A începe să studieze, să trateze o problemă, a începe o discuție. ♦ (Franțuzism) A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. 2. Intranz. (Despre nave) A trage la țărm; a acosta. ♦ A se alătura lângă o navă bord la bord (pentru a o ataca). – Fr. aborder. verb tranzitivaborda
abordá (a ~) vb., ind. prez. 3 abordeáză verb tranzitivaborda
ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Intranz. (Despre nave) A acosta la țărm. ♦ A se alipi de o altă navă, bord la bord (pentru a o ataca). 2. Tranz. A începe studierea unei probleme, a trata o problemă, a începe o discuție. ♦ A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. – Din fr. aborder. verb tranzitivaborda
abordà v. 1. a trage la țărm; 2. a se adresa cuiva; 3. fig. a trata un subiect, o materie oarecare. verb tranzitivabordà
ABORDÁ, abordez, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la o problemă, la o discuție etc.) A se apuca de studiat, de tratat; a ataca, a deschide, a începe. ♦ (Neobișnuit) A întîmpina pe cineva, a se apropia de cineva pentru a începe vorba, pentru a-i vorbi; a acosta. Îl abordează cu pept deschis, zicîndu-i... NEGRUZZI, S. I 273. 2. I n t r a n z. (Mar.; despre vase) A ajunge, a trage la țărm; a acosta. Bastimentul pe care eram a și abordat într-una din schelele ei [ale insulei Prosta]. GHICA, S. 532. ♦ A se alătura lîngă o navă, a se opri bord la bord (de obicei pentru a ataca echipajul vasului inamic sau pentru a pune stăpînire pe o navă inamică). verb tranzitivaborda
*abordéz v. intr. (fr. aborder, d. bord, bord). Ancorez: a aborda la o insulă. V. tr. Atac o navă bord la bord. Cĭocnesc, lovesc din greșeală altă navă. Acostez: l-am abordat cu încredere. Fig. Mă apuc de; a aborda un subĭect. verb tranzitivabordez
A ABORDA O PROBLEMĂ: A lua în discuție, a dezbate o problemă; v. A aborda o chestiune. verb tranzitivaabordaoproblemă
A ABORDA UN SUBIECT: A lua în discuție, a dezbate un subiect; v. A aborda o chestiune. verb tranzitivaabordaunsubiect
A ABORDA O CHESTIUNE: A lua în discuție, a dezbate o chestiune; v. A aborda o problemă; A aborda o temă; A aborda un subiect. verb tranzitivaabordaochestiune
aborda verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)aborda | abordare | abordat | abordând | singular | plural | ||
abordând | abordați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | abordez | (să)abordez | abordam | abordai | abordasem | |
a II-a (tu) | abordezi | (să)abordezi | abordai | abordași | abordaseși | ||
a III-a (el, ea) | abordează | (să)abordai | aborda | abordă | abordase | ||
plural | I (noi) | abordăm | (să)abordăm | abordam | abordarăm | abordaserăm | |
a II-a (voi) | abordați | (să)abordați | abordați | abordarăți | abordaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | abordează | (să)abordeze | abordau | abordară | abordaseră |