abonat definitie

credit rapid online ifn

ABONÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care beneficiază de ceva. ♦ (Fig.; fam.) (persoană) care frecventează regulat o familie, un local, o instituție fără obligații. [< abona]. adjectivabonat

ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f. Persoană care folosește un abonament. – V. abona. adjectivabonat

credit rapid online ifn

*abonát, -ă adj. și s. Care s' a abonat, care a plătit taxa de abonament: abonațiĭ unuĭ ziar. Iron. Acela care vine obișnuit undeva: abonațiĭ uneĭ cîrciumĭ. V. subscriitor. adjectivabonat

abonát adj. m., s. m., pl. abonáți; adj. f., s. f. abonátă, pl. abonáte adjectivabonat

abonat m. cel ce a luat un abonament. adjectivabonat

ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f. Persoană care are, care folosește un abonament. Paralel cu dezvoltarea tehnică a radiodifuziunii, în țara noastră a crescut și numărul abonaților. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 343, 2/1. adjectivabonat

ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care beneficiază de un abonament. ♦ Fig. (Fam.) (Persoană) care vine în mod regulat undeva. – V. abona. adjectivabonat

ABONÁ vb. I. tr., refl. A(-și) face un abonament la o publicație etc. [< fr. abonner]. verb tranzitivabona

abona, abonez v. r. (deț.) a se înscrie la rând la fumatul unei țigări verb tranzitivabona

aboná (abonéz, abonát), vb.1. A-și face un abonament. – 2. (Arg.) A profita, a se folosi în mod indiscret și periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). – Der. abonament s. n.; abonat s. m. verb tranzitivabona

ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. Și-a abonat copiii la revistă.Fr. abonner. verb tranzitivabona

aboná (a ~) vb., ind. prez. 3 aboneáză verb tranzitivabona

abonà v. 1. a face abonament; 2. a lua un abonament. verb tranzitivabonà

ABONÁ, abonez, vb. I. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. « la ») A-și face un abonament. S-a abonat la «Scînteia».Tranz. Și-a abonat copiii la revista «Cravata roșie». verb tranzitivabona

ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner. verb tranzitivabona

*abonéz v. tr. (fr. abonner). Înscriŭ între abonațĭ. V. refl. Mă înscriŭ între abonațĭ. Iron. Calicii s' aŭ abonat la casa noastră verb tranzitivabonez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiabonat

abonat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abonat abonatul abona abonata
plural abonați abonații abonate abonatele
genitiv-dativ singular abonat abonatului abonate abonatei
plural abonați abonaților abonate abonatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z