abocluzie definitie

aboclúzie s.f. (med.) Dentiție în care dinții arcadei superioare (maxilarul superior) și ai arcadei inferioare (mandibula) nu se află în contact. ♦ Lipsă de contact între dinții arcadei inferioare și cei ai arcadei superioare. • pl. -ii. g.-d. -iei. /ab- + ocluzie; cf. lat. ab „îndepărtat de...“, occlusĭo, -onis „închidere“. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007) substantiv femininabocluzie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiabocluzie

abocluzie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abocluzie abocluzia
plural abocluzii abocluziile
genitiv-dativ singular abocluzii abocluziei
plural abocluzii abocluziilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z