reduceri si promotii 2018
Definitie abjudecare - ce inseamna abjudecare - Dex Online

abjudecare definitie

ABJUDECÁRE s.f. Acțiunea de a abjudeca. ♦ Suspendare, anulare (a unui drept, a unui titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< abjudeca]. substantiv feminin abjudecare

abjudecáre s.f. (jur.) Acțiunea de a abjudeca și rezultatul ei; anulare, suspendare printr-o hotărâre judecătorească a unor titluri de proprietate, a unor drepturi etc. • pl. -ări. /v. abjudeca. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007) substantiv feminin abjudecare

abjudecáre (anulare) s. f., g.-d. art. abjudecắrii; pl. abjudecắri substantiv feminin abjudecare

ABJUDECÁRE, abjudecări, s. f. Acțiunea de a abjudeca și rezultatul ei. – V. abjudeca. substantiv feminin abjudecare

ABJUDECÁ vb. I. tr. A suspenda, a anula (un drept, un titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< lat. abiudicare]. verb tranzitiv abjudeca

abjudecá (a ~) (a anula) vb., ind. prez. 3 abjúdecă verb tranzitiv abjudeca

ABJUDECÁ, abjúdec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda un titlu, un drept etc., printr-o hotărâre judecătorească. – Din lat. abjudicare. verb tranzitiv abjudeca

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului abjudecare

abjudecare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abjudecare abjudecarea
plural abjudecări abjudecările
genitiv-dativ singular abjudecări abjudecării
plural abjudecări abjudecărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z