abjudeca definitie
- Vezi aici mai multe rimeabjudeca
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuab
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuabj
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuca
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cueca
ABJUDECÁ vb. I. tr. A suspenda, a anula (un drept, un titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< lat. abiudicare]. verb tranzitivabjudeca
abjudecá (a ~) (a anula) vb., ind. prez. 3 abjúdecă verb tranzitivabjudeca
ABJUDECÁ, abjúdec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda un titlu, un drept etc., printr-o hotărâre judecătorească. – Din lat. abjudicare. verb tranzitivabjudeca
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiabjudeca
| abjudeca verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)abjudeca | abjudecare | abjudecat | abjudecând | singular | plural | ||
| abjudecând | abjudecați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | abjudec | (să)abjudec | abjudecam | abjudecai | abjudecasem | |
| a II-a (tu) | abjudeci | (să)abjudeci | abjudecai | abjudecași | abjudecaseși | ||
| a III-a (el, ea) | abjudecă | (să)abjudecai | abjudeca | abjudecă | abjudecase | ||
| plural | I (noi) | abjudecăm | (să)abjudecăm | abjudecam | abjudecarăm | abjudecaserăm | |
| a II-a (voi) | abjudecați | (să)abjudecați | abjudecați | abjudecarăți | abjudecaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | abjudecă | (să)abjudece | abjudecau | abjudecară | abjudecaseră | ||