ABERATÍV, -Ă adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație. [< fr. aberratif]. adjectivaberativ
ABERATÍV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif. adjectivaberativ
| aberativ adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | aberativ | aberativul | aberativă | aberativa |
| plural | aberativi | aberativii | aberative | aberativele | |
| genitiv-dativ | singular | aberativ | aberativului | aberative | aberativei |
| plural | aberativi | aberativilor | aberative | aberativelor | |