ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea, confecționarea și vânzarea abalei. – Tc. abağy. substantiv masculinabagiu
abagiŭ m. (turc. abağy). Fabricant ori vînzător de aba – Și abager (Mold.). substantiv masculinabagiŭ
abagíu s. m., art. abagíul; pl. abagíi, art. abagíii (-gi-ii) substantiv masculinabagiu
abagiu m. 1. cel ce face sau vinde aba: a treia uliță era locuită numai de abagii și găitănari FIL.; 2. cel ce lucrează haine țărănești din abà; ipângele, mintene, nădragi, șube, tuzluci. [Turc. ABADJI]. substantiv masculinabagiu
ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei2; abager. – Din tc. abağy. substantiv masculinabagiu
ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau vînzarea abalei; croitor care confecționează haine de aba. substantiv masculinabagiu
abagiu substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | abagiu | abagiul |
plural | abagii | abagiii | |
genitiv-dativ | singular | abagiu | abagiului |
plural | abagii | abagiilor |