așezământ definitie

AȘEZĂMẤNT, așezăminte, s. n. 1. (În expr.) Așezământ cultural (sau de cultură, adesea eliptic) = instituție care duce o acțiune organizată de propagare a culturii în mase. 2. (Rar, la pl.) Așezări omenești. 3. (Înv.) Nume dat Vechiului și Noului Testament. – Din așeza + suf. -(ă)mânt. substantiv neutru așezământ

așezămînt n., pl. inte (d. așez). Vechĭ. Așezare. Loc de așezare. Situațiune (a locurilor). Înțelegere, învoĭală. Azĭ. Stabiliment. Instituțiune: așezăminte de cultură. substantiv neutru așezămînt

așezămấnt, -uri, (aședzământ), s.n. – 1. Locuință stabilă (Papahagi 1925). 2. Casă, gospodărie, așezare: „De-oi trăi și n-am ticneală / Nici aședzământ în țară...” (Papahagi 1925: 205). – Din așeza + (ă)mânt. substantiv neutru așezământ

așezămấnt s. n., pl. așezămínte substantiv neutru așezământ

așezământ n. 1. stabiliment, instituțiune; 2. dispozițiune, înțelegere, tocmeală; 3. statut; 4. Tr. (de nuntă) logodnă. substantiv neutru așezământ

AȘEZĂMẤNT, așezăminte, s. n. Instituție creată pentru o activitate de folos obștesc. ◊ Așezământ cultural (sau de cultură) = instituție care duce o acțiune organizată de propagare a culturii. – Așeza + suf. -(ă)mânt. substantiv neutru așezământ

AȘEZĂMÎ́NT, așezăminte, s. n. 1. (Determinat prin «cultural» sau « de cultură») Instituție care duce o acțiune organizată de ridicare a nivelului cultural aii maselor, de propagare a culturii în mase. Crearea unei cinematografii, lărgirea rețelei de cămine culturale sătești, cluburi, colțuri roșii, biblioteci, construirea de așezăminte de cultură de mari proporții – « Casa Scinteii», Centrul cinematografic, noul Teatru muzical din București, Casa radiodifuziunii – iată aspecte ale multilateralei activități cultural-educative desfășurate de statul de democrație populară. GHEORGHIU-DEJ, Art. Cuv. 675. 2. (Neobișnuit, la pl.) Așezări omenești. Vor fi descrise... unele vechi siliști sau așezăminte de sale și tîrguri părăsite. ODOBESCU, S. II 165. substantiv neutru așezămînt

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului așezământ

așezământ   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular așezământ așezământul
plural așezăminte așezămintele
genitiv-dativ singular așezământ așezământului
plural așezăminte așezămintelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z