Weber definitie

WÉBER s.m. Unitate de flux magnetic, egală cu fluxul care, străbătând circuitul unei singure spire, produce în acea spiră o forță electromotoare de un volt. [Pron. ve-ber. / < fr. weber, cf. W. E. Weber – fizician german]. substantiv masculinweber

wéber s. m., pl. wéberi; simb. Wb substantiv masculinweber

WÉBER, weberi, s. m. Unitate de măsură pentru fluxul de inducție magnetică. [Pr.: veber] – Fr. weber. substantiv masculinweber

WÉBER s. m. unitate de măsură a fluxului magnetic, egală cu fluxul unui câmp magnetic omogen, cu inducția de un tesla. (< fr. weber) substantiv masculinweber

WÉBER, weberi, s. m. Unitate de măsură, în sistemul internațional, a fluxului magnetic. – Din fr. weber. substantiv masculinweber