Tarcău definitie
- Vezi aici mai multe rimeTarcău
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuTa
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuTar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuău
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucău
Tarcău (Muntele) n. 1. massivul Carpaților din S. Moldovei: 2. pisc al Munților Apuseni, între Bistrița și Bicaz, la poalele cărora s’au dat lupte între Români și Unguri (1848—1849). Piscul Tarcăului e situat chiar pe fosta graniță dintre Moldova și Transilvania; 3. sat și carieră în jud. Neamțu cu o gresie cenușie foarte dură: 1700 loc. temporartarcău
tărcá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 tărcheáză verb tranzitivtărca
TĂRCÁ, tărchez, vb. I. Tranz. (Reg.) A vopsi în culori variate (și nearmonizate), a trage dungi colorate; a dunga; a vărga, a bălța. – Din tărcat (derivat regresiv). verb tranzitivtărca