Tacit definitie

TACÍT, -Ă adj. Care nu este exprimat formal; făcut pe tăcute, în tăcere. [Cf. fr. tacite, lat. tacitus]. adjectivtacit

TACÍT, -Ă adj. (despre o înțelegere) care nu este exprimat formal; făcut pe tăcute; subînțeles. (< fr. tacite, lat. tacitus) adjectivtacit

*tácit, -ă adj. (lat. tácitus, tăcut). Nu exprimat formal, ci subînțeles pin [!] tăcere: consimțire tacită. Adv. În mod tacit. adjectivtacit

tacít adj. m., pl. tacíți; f. tacítă, pl. tacíte adjectivtacit

tacit a. care nu e formal exprimat, dar e subînțeles sau se poate subînțelege: consimțire tacită. adjectivtacit

TACÍT, -Ă, taciți, -te, adj. (Despre un acord, o convenție, o înțelegere etc.) Care nu este exprimat formal, dar care este subînțeles și admis ca atare. – Din fr. tacite, lat. tacitus. adjectivtacit

Tacit m. împărat roman, domni șase luni și fu asasinat de soldați (275). temporartacit

Tacit m. celebru istoric roman, remarcabil prin gravitatea, energia și conciziunea stilului său: Anale, Datinile Germanilor (55-135). temporartacit

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiTacit

Tacit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tacit tacitul taci tacita
plural taciți taciții tacite tacitele
genitiv-dativ singular tacit tacitului tacite tacitei
plural taciți taciților tacite tacitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z