Tănase definitie
- Vezi aici mai multe rime Tănase
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu Tă
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu Tăn
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu se
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu ase
ȚÂNÁȘ, -Ă, țânași, -e, adj. (Reg.) Răzbunător. – Din țin (prez. ind. al lui ține) + suf. -aș. adjectivțânaș
Tănáse s. m. – Tip popular de neghiob. Gr. Aθανάσιος, parțial prin intermediul sl. Athanasij, cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 191. Nu este clară legătura cu tănău (var. tanău), s. m. (Mold., neghiob, tont), pe care Scriban îl leagă de tălălău. temporartănase
Tănase m. tipul nerodului: se face Tănase; teleleu Tănase, om fără căpătâiu: de atunci încoace anii umblat ia așa teleleu Tănase CR. [Nume propriu foarte des și devenit peiorativ din cauza frecvenței sale (v. Vlăduț]. temporartănase
Tănase (de ciumă) m. sărbătoare băbească ce cade la 18 Ian. și pe care țărănii o țin ca să fie feriți de ciumă. [Cuviosul Atanasie și Chiril]. temporartănase