SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv. adjectivsiv
siv (reg.) adj. m., pl. sivi; f. sívă, pl. síve adjectivsiv
siv, -ă adj. (vsl. bg. sivŭ, cenușiŭ). Munt. Cenușiŭ, sein: o rîmătoare la păr sivă (Mon. Of. 15 Ian. 1865. V. și Tkt.). adjectivsiv
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., sb. siv. adjectivsiv
Siva f. alt nume dat Vasilcăi. [Scurtare din Vasiva]. temporarsiva
Siva f. una din zeitățile trinitătii indiene. temporarsiva