ȘERVÉT s. n. bucată de pânză sau de hârtie subțire, la masă, pentru șters gura și mâinile. (după fr. serviette) substantiv neutrușervet
*șervét n., pl. e (indirect d. fr. serviette, de unde și it. salvietta, ngr. serviéta, alb. šervetă, sîrb. rus. salfétka. V. servietă). Ștergar de buze la masă (maĭ vechĭ peșchir). – În Ban. (după sîrb. salvét, pl. urĭ și e; în Mold. șérvet, pl. e. substantiv neutrușervet
șervét s. n., pl. șervéte substantiv neutrușervet
ȘERVÉT, șervete, s. n. 1. Bucată pătrată sau dreptunghiulară de pânză de in, de bumbac etc. folosită la masă pentru ștersul gurii. ♦ P. ext. Bucată dreptunghiulară de pânză de in, de bumbac etc., folosită în bucătărie pentru ștersul veselei, tacâmurilor etc. 2. (Pop.) Prosop, ștergar. – Cf. fr. serviette. substantiv neutrușervet
Servet (Mihail) m. medic spaniol și antitrinitar; acuzat de Calvin, fu ars de viu la Geneva (1511-1553). temporarservet